Andrei Sebastian  Csiplo: Despre românii din Ungaria (2)
Încã din a doua parte a secolului al XVIII – lea (1771), comunitatea ortodoxã românã, deținea și o școalã confesionalã a cãrui dascãl era vestitul Ioan Dehelean. Aceasta a funcționat pânã în anul 1787. Printre dascãlii care au contribuit la educarea tinerilor români se numãra: Petru Misaroș, Mihail Teodor, Gavril Sarca, Mihail Krechits. Din acel an pânã la mai bine de o jumãtate de veac la 1859, activitatea didacticã a școlii a fost întreruptã din motive financiare. De la jumãtatea secolului al XIX-lea pânã la naționalizarea învãțãmântului public, școala a funcționat fãrã încetare. Printre dascãli se numãrau: Ioan Mãrcușu, Emanuil Ardelean, Gheorghe Botteu, Gheorghe Rațiu, Maria Iuhas și alții.

Dupã Primul Rãzboi Mondial în Ungaria au existat 19 comunitãți ortodoxe, cu patru preoți ortodocși printre care Petru Biberea din Orașul mic românesc de la Jula și Dimitrie Sabãu, investit în funcție în 1927, cel care avea sã devinã protopop în 1934. 

Primele încercãri de formare a unei organizații unitare ortodoxe bisericești au apãrut la inițiativa lui Simion Cornea, în 1925, pe atunci fiind preot în Bãtania. ședințele se țineau în principalele nuclee românești din țarã, adicã la Chitighaz și Jula. Autoritãțile maghiare de la acea vreme au încercat sã tergiverseze acordarea aprobãrilor necesare pentru formarea unei organizații bisericești. În 1920 parohul Budapestei, Ghenadie Bogoievici a fost numit conducãtor duhovnicesc al tuturor parohiilor ortodoxe din Ungaria. În replicã statul maghiar a înființat un comisariat regal, special pentru afacerile românilor din țarã. șefia acestuia a fost asiguratã de Iosif Siegescu, prelat greco-catolic și reprezentant al românilor din Ungaria. 

                                          Gheorghe Pomuț (Pomutz György)

În anul 1941 ia ființã Biserica Ortodoxã Maghiarã, în componența cãreia, prin decret, erau incluse și parohiile ortodoxe românești (12 aprilie 1942). La sinodul din data de 17 ianuarie 1943 a avut loc ruptura parohiei ortodoxe române din Orașul mare românesc de Biserica Ortodoxã Maghiarã. 

Exemplul lor a fost urmat mai târziu și de parohia din Orașul mic românesc, apoi de restul acestora din celelalte localitãți din Ungaria. Astfel s-au alãturat Bisericii Ortodoxe Române. Tot în același an, biserica a cãzut victimã unui incendiu, turnul sãu fiind distrus complet. A fost reabilitat abia în anul 1948. 

Din anul 1945 situația parohiilor ortodoxe române a luat o întorsãturã radicalã, toate revenind la biserica ortodoxã (maghiarã). A avut loc o reorganizare administrativã, astfel din anul urmãtor la Congresul Național-Bisericesc s-a decis înființarea Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria sub forma unei singure instituții a tuturor comunitãților bisericești ortodoxe române din țarã cu sediul la Jula. Conducerea acesteia i- a fost încredințatã dr.-lui Petru Mândruțãu, vicar. Aceasta funcționat cu totul independent pe lângã Patriarhia Românã. A fost ceva asemãnãtor sistemului actual de autoguvernare românã. 

  
 
                        Pictori români originari din Ungaria: Rozalia Costa și Gheorghe Cohan

Dupã 30 de ani de activitate, din 1976 în funcția de vicar episcopal va fi investit preotul Teodor Misaroș, ulterior din 1983 fiind înlocuit de Pavel Ardelean, preot în Orașul mare românesc. În 1999 se înființeazã Episcopia Ortodoxã Românã din Ungaria. În anul revoluției la cererea vicarului Ardelean, s-a decis adunarea tezaurului bisericesc din cele 18 parohii aparținãtoare românilor și depozitarea lui la Jula. Acesta a constat, atât din piese religioase cu o vechime considerabilã, cât și din diferite documente istorice extrem de valoroase. Din 1999 la șefia Episcopiei ajunge Prea Sfințitul șofronie Drincec, ca din anul 2007 sã fie înlocuit de cãtre Prea Sfințitul Pãrinte Siluan Mãnuilã, care își exercitã funcția pânã în zilele noastre.


      

Episcopul bisericii ortodoxe din Ungaria, Siluan Manuila  și Catedrala Ortodoxã românã din Jula

Românii din Jula se pot mândri cu numeroase personalitãți marcante ale culturii românești, originari din   centrul românilor din Ungaria. Printre acestea se numãrã: Moise Nicoarã, Gheorghe Pomuț, Teodor Pap, Iustin Popovici, David Voniga, Gheorghe Cohan, Rozalia Costa.