Alice Munro – despre elanul canadian mascul din noapte și biblioteca lui Mátyás király

Alice Munro – despre elanul canadian mascul din noapte și  biblioteca lui Mátyás király

Alice  Munro nu face parte din grupul scriitorilor anxioși, care se apucă cu sete de căratul cărămizilor   purtătoare de inițiale la fortificarea cetății literaturii universale. Alice Munro nu vrea să fie obligatoriu mai alta, decât personajele sale – nu vrea să fie mai importantă, decât canadiencele sale.

Cele trei nuvele surori ale scriitoarei – traduse în limba maghiară ca și Esély–Hamarosan–Csend (cu prefața regizorului Almodovár) iar în română cu titlurile „Ocazie”, „Curând” şi „Tăcere” – sunt povestiri de pseudodragoste cu un fundal psihic pe cât de cotidian, pe atât de dureros pentru cititorii care se cred mai altfel decât oamenii din jur, mai interesanți ca și Julieta, Christa, Penelope sau Eric .

În ecranizarea marca Pedro Almodovár, filmul JULIET, personajele cheie sunt rebotezate, acțiunea ușor schimbată, dar duplicitatea psihică a Julietei – duplicitate accentuată  și de dimensiunile fizice: tânăra Juliet fiind interpretată de Adriana Ugarte   iar cea matură de Emma Suarez –  este mult mai bine conturată, decât în colivia paginilor de carte.

Deși pare imposibil, cele trei povestiri surori au și o trimitere spre universul cultural maghiar. Juliet – căutându-și cu capul sus sfărșitul ghemului melodramatic personal (care îi va deveni  desigur în subconțient o funie neagră toarsă în avenele culpabilității umane) se apucă de anticii greci, descoperind fără să vrea capitala Ungariei Istorice, Buda, oraș medieval primar de unde este salvată în ultimul moment (evenimente post-Mohács, 1526) opera lui Heliodor: Aethiopica.

“But there was a romance written by Heliodorus, called the Aethiopica (originally stored in a private library and retrieved during the siege of Buda), which had been known in Europe since it was printed, in Basel, in 1534.”

Este vorba desigur de vestita bibliotecă ”privată” Corviniană a lui Matia, regele unei Ungarii Istorice puternice.. Mátyás király…

Iată cum se întâlnesc pictați pe pereții subconștientului unei scriitoare canadience – premiată cu Nobel pentru literatură în 2013 – personaje existente și subexistente, despărțite doar de un tren nocturn, din geamul căruia ești obligat să auzi cu urechile tale descărcările de adrenalină  ale unui elan mascul care fuge paralel cu tine, cu spaima frumuseții în ochii largi deschiși, gata să se lupte pentru viața unora sau altora.

Leave a Reply

Your email address will not be published.