Ne-au dus comuniștii la Ip si Treznea clase după clase, de mânuță, doar-doar s-o prinde ura de noi, se prinde la ăia fără minte ... nu suntem nici unii și nici alții, astăzi, vinovați pentru trecut. Prezentul ne conservă frați și viitorul ni-l construim împreună.

Am crescut pe strada Mehedinţi (rămâi fără dinţi) din cartierul Clujean Mănăştur („Până aici democraţia. De aici încolo Mănăştur”). Pe lângă numeroasele dezavantaje „oferite” de acest loc rău famat, un avantaj major l-a constituit apropierea de natură: pădurea Făget era la 5-7 metri pe jos. Cu toate că Mănăşturul este cel mai populat şi poate şi cel mai aglomerat cartier din Transilvania, apropierea fizică de pădure m-a ajutat să cresc respirând aer curat şi aproape de natură. Plimbările în pădure atât vara cât şi iarna erau numeroase, întotdeauna făceam foc, prăjeam ceafă de porc fără os sau pregăteam celebrii mici.

O școală reprezentativă românească din Regiunea Cernăuți (Ucraina) înseamnă nu numai educație în limba maternă ci și un bastion al culturii românești. Starea de spirit a unei școli reprezentative minoritare este considerată ca și pulsul unei comunități etnice. Așa se întâmplă de fapt în orice parte a Europei, unde – din anumite motive – granițele au fost trase în așa fel încît milioane de oameni sunt nevoiți să se considere minoritari etnici, trăind într-o altă țară, decât în cea care se vorbește limba sa maternă. Gimnaziul nr. 6 Alexandru cel Bun din Cernăuți este fără doar și poate stindardul fidelității față de românism. Gimnaziul și-a căpătat actuala formă administrativă în mai multe etape, bazele acestuia punându-se în anul 1989, odată cu deschiderea primei clase cu predare în limba română în incinta Școlii Medii Ucrainiene nr 5. Peste doi ani se înființează Școala Medie de Cultură Generală nr 29 cu predare în limba română.

Englezul rămăsese în Transilvania și în timpul revoluției din 1848, s-a întâlnit chiar și cu Nicolae Bălcescu, încercând să intermedieze încheierea unui tratat între români și maghiari. Între timp, cartea publicată în 1839 a mai apărut în trei ediții, în engleză în 1849, 1850 și 1855.